Unul dintre cele mai eficiente modele ale iertării este modelul REACH, al cărui promotor este Everet Worthington. Articolul de mai jos este un extras dintr-o emisiune radio.
Everett Worthington a lucrat mai mult de 30 de ani în studiul iertării. La cinci-șase ani de când începuse să studieze iertarea, mama lui a fost ucisă, astfel încât tot studiul a început să aibă o semnificație foarte personală. Worthington știa că este nesănătos să păstreze furia împotriva ucigașului deoarece, spune el, creează cortizol, un hormon de stres, iar niveluri ridicate de cortizol vor duce la afectarea tuturor sistemelor din corp. Sistemul cardiovascular, sistemul imunitar, digestia, inclusiv creierul. A descoperit însă că este foarte greu să-și abandoneze ura.
“Uneori, ne bucurăm să păstrăm resentimentele. Ne conferă un sentiment de putere.” (E. Worthington)
Astfel, a trebuit să treacă el însuși prin pașii pe care i-a dezvoltat, REACH Forgiveness, pentru a se confrunta cu ceea ce s-a întâmplat în acel tragic An Nou. A început să-și reamintească rana (R), dar cu empatie. A încercat să empatizeze cu persoana care a comis această crimă. Așa încât, a încercat să se pună în papucii unui tânăr care se învârtea în jurul unei case întunecate, probabil plin de adrenalina a ceea ce considera că va fi crima perfectă. A spart geamul și s-a repezit la mama, care se întorsese de la petrecerea de Anul Nou, iar acum dormea.
Ucigașul avea o rangă pentru a o ucide pe mama lui Worthington. Era un gând îngrozitor, dar profesorul a înlocuit emoția pe care o simțea cu o compasiune pentru tânărul ucigaș. Probabil că-i era frică să nu ajungă la închisoare. Poate era furios că crima perfectă a fost distrusă, poate avea o problemă de control al impulsurilor și poate că nu ar fi vrut să intre în casă – acea empatie (E), spune Worthimgton, l-a ajutat să dăruiască darul altruist al iertării (A), iar mai târziu să se angajeze să-l ierte (C) și să mențină hotărârea aceasta de fiecare dată când avea îndoieli.”
Numeroase studii au arătat că această abordare lucrează și a fost folosită peste tot în lume în situații diverse.
REACH este un acronim pentru 5 pași Recall the hurt, Empathize, Altruistically give the gift of forgiveness, Commit verbally to forgive, Hold onto the forgiveness.
Iată, pe scurt, la ce se referă fiecare dintre pași:
1. Reamintirea
faptului că ai fost rănit/ă, că te-a durut,
că persoana respectivă ți-a făcut ceva rău. Amintește-ți cât de acurat și de obiectiv poți.
2. Încercarea de a înțelege din punctul de vedere al persoanei care a făcut acel lucru. Înțelegerea că persoana respectivă e mai mult decât agresorul, că mai are și alte părți, care nu sunt agresive.
3. Dăruirea
altruistă a iertării. Iertarea autentică este un act altruist (are efect asupra
relației și a celuilalt), pe care îl faci pentru tine (sufletul tău este cel
care beneficiază în primul rând). Nu îl ierți pe celălalt pentru că merită să
fie iertat, ci pentru că tu hotărăști să trăiești și altceva decât neiertarea. Pentru a face acest pas, amintește-ți un moment în care ai greșit și ai fost iertat/ă.
4. Angajament de a ierta. Scrie o scrisoare către persoana care te-a rănit (fără a trimite acea scrisoare), scrie în jurnal, povestește-i unei persoane de încredere. Dacă poți, spune-i persoanei care ți-a greșit.
5. A te ține de
acea hotărâre de a ierta chiar si atunci cand iti aduci aminte din nou de
ofensă și suferință, deoarece a ierta nu înseamnă a uita. Vor reveni amintiri despre acel eveniment. Important e să-ți amintești că ai ales și ai decis să ierți.
În continuare, vă voi oferi câteva exerciții pe care le puteți face la fiecare din cei 5 pași, extrase din caietul de lucru care poate fi descărcat aici.
Pasul 1. Evaluarea rănii
Gândește-te la un moment în care cineva te-a rănit. Încearcă să-ți aduci aminte cum te-ai simțit în acea perioadă a vieții tale, pentru a-ți putea reaminti clar cum ai reacționat atunci când ai fost rănit/ă. Pe care din următoarele stări le-ai simțit față de persoana care te-a rănit?
___ Dezamăgire: Nu am primit de la persoana respectivă ceva ce mi-am dorit, ceva ce așteptam.
___ Respingere: Am experimentat pierderea unei părți importante a relației noastre și am simțit că ceva personal ar putea fi cauza pierderii relației.
___ Abandon: Am fost lăsat/ă în urmă, fizic și emoțional. Această experiență m-a făcut să mă simt înfricoșat/ă și nesigur/ă referitor la viitor.
___ Ridicol: Am fost obiectul furiei și bătăii de joc. Uneori mă întreb dacă am meritat acest ridicol sau dacă chiar am simțit așa.
___ Humilire: Am pierdut orice urmă de mândrie și demnitate aveam.
___ Trădare: Încrederea mea a fost complet distrusă.
___ Decepție: Am fost mințit/ă, înșelat/ă sau amăgit/ă.
___ Abuz: Am fost tratat într-un fel în care m-a degradat și mi-a furat demnitatea emoțional, fizic sau sexual.
___ Separat/ă, deconectat/ă sau straniu: Am simțit o pierdere a conectării.
___ Altele: Care?
Descrie sentimentele pe care le-ai trăit atunci când ai aflat despre acțiunile prin care acea persoană te-a rănit.
